Thursday, August 5, 2010
Intamplari din gradina mea sau Asa cum a fost si nu va mai fi niciodata!
Am cam lipsit destul de mult de pe tusa din pacate,dar nu fara alibi insa.Ce am mai facut intre timp?Mi-am sustinut lucrarea licenta pe limba germana unde am fost faultata de insasi coordonatoarea de lucrare,care mi-a dat 9 din motive pe care nu le comentez.Am dat mai apoi la un masterat la Litere de Comunicare si PR unde am fost respinsa eu si restul ,,catindantilor,, deoarece nu corespundeam criteriilor sofisticate ale profesorilor binevoitori ai acelei institutii.Lucrul acesta m-a intristat foarte tare.Si pentru ca asa cum am talentul de a ma lamenta o sa adaug pe lista esecurilor si faptul de a fi respinsa la 3 interviuri.Primul interviu avut in aceasta viata m-a dus la bulevardul Pache Protopopescu la o firma de apartament situata intr-o cladire de un grad seismic mare.
Initial eram extrem de entuziasmata de noua postura,cea de proaspata absolventa de Limbi Straine si chiar de limba germana si engleza.Ajunsa insa la locul cu pricina,am luat contact de pe norisorul meu pufos idealizat cu realitatea apriga in care proaspatul absolvent este tratat dorsal,obligat sa astepte 1 ora pana se sinchisesc cele de la HR sa inceapa interviul, i se dau texte de informatica specializate (desi nu i s-a comunicat initial acest lucru).Lista de incoveniente e generoasa:Ulterior,in timpul testului s-a blochat laptopul ceea ce le-a obligat pe cele de la recrutare sa se invarte 3 in jurul unei domnisoare supraponderale dar foarte zambitoare pentru asista momentul in care laptopul este conectat la priza.Bineinteles,luata pe nepregatite nu am avut vreo performanta remarcabila la textele acelea de it pe germana(nici in romana nu stiam terminologia specifica),ceea ce le-a indreptatit pe reprezentatele HR sa strambe din nas si sa spuna intr-un mod foarte arogant ca nu sunt de nivelul lor.
Nu am fost prea dezamagita de deznodamant si plina de sperante am purces in urmatoarea saptamana la alte interviuri.De remarcat un interviul avut acum 2-3 saptamani cand la 40 de grade am ajuns la Semanatoarea pentru un interviu ca suport tehnic pe limba germana la o firma indiana(aveam sa aflu mai tarziu).La prima vedere cladirea arata foarte bine,moderna,dar intrand inauntru vad indieni in blugi si adidasi nike vorbind engleza mai prost decat vorbesc eu olandeza,pitipoance in rochite gogosar.Soc,mi-am spus in gand si lucrurile avea sa devina si mai dureroase.Tipa de la recrutare facea pe desteapta,se credea la seminarii, scria la tabla,incerca sa para de gasca zambind de complezenta si m-a fatait cu 3 teste cretine intr-o ora in vreo 4 sali.Asa ca am facut testele la plesneala si feedbackul fu pe masura,dar nici ca ma deranja.
Cea mai ciudata experienta cu interviurile a fost cea de saptamana trecuta la un interviu pentru un post de germana la un call center in zona Militari.In mod straniu tipa de la recrutare parea foarte draguta si parea sa ma simpatizeze si drept dovada si fluxul meu verbal,frenezia si siguranta de sine.Succesul credeam eu este asigurat,doar ca...luni cand m-am intors in Bucuresti dupa o mini exursie prin tara aflai ca sunt respinsa.Motivul?Ei cauta persoane cu mai multa experienta tehnica si cu atentie pe detalii.Lucrurile astea,alaturi de context,tara condusa de o guvern cretin,incompetent care taie in mod tembel salarii,mareste taxe,impozite si da afara bugetatri,desi si in alte tari este inca criza economica,lipsa de speranta,mizeria de pretutindeni.sictirul cu care esti tratat de aproape toate institutiile statutlui, toate astea fac ca depresia mea legata de despartirea de Razvan sa fie insignifianta.
P.S:Am atasat poza respectiva in amintirea perioadei in care eu si susnumitul nu treceam prin criza financiara si sentimentala,cand el nu mintea asa la vedere,cand nu ma ameninta cu bataia,santaja,nu ma batjocorea si flirta cu prietenele mele.Era pe cand nu doream sa emigrez,cand mai exista speranta
Subscribe to:
Comments (Atom)